Top tavane racite

Daca nici eu nu faceam tavane racite, atunci cine?

Proiectele de tavane necesita multa gandire si materiale scumpe, de asta sunt si foarte rare proiectele de tavane racite.

Evident ai nevoie obligatoriu si de o pompa de caldura pentru a obtine apa racita.

Dar cu tavanele racite atingem confortul maxim vara pe care il putem obtine . Sistemul radiant de racire este cel mai confortabil sistem de racire dintre toate variatele existente.

Racirea este destul de complexa, e dinamica, este foarte mult influentata de suprafetele vitrate, pozitia soarelui, izolatie, echipamentele electrice din casa, numarul de locuitori, etc.

Ce posibilitati avem pentru tavanele racite?

Putem clasifica tavanele racita in doua mari categorii una este a tavanelor in sistem umed si tavane racite in sistem uscat.

Tavanele in sistem umed sunt acele tavane in care teava este inglobata in tencuiala.  Teava este prinsa direct de tavan cu ajutorul unui sistem de cleme. Apoi aceasta este inglobata in tencuiala si asa realizam un sistem de racire radiant. In acest sistem putem utiliza foarte multe variante de teava. Se pot utiliza tevi de 16 mm sau 17 mm dar pentru tencuieli mai subtiri se utilizeaza tevi de diametre mici, sub 10 mm.

DIn punct de vedere al costului, varianta de tavan racit cu teava inglobata in tencuiala este cea mai putin costisitoare.

Cam toti producatorii au si o teava de 10 mm sau 8 mm care se poate integra intr-un tavan racit de acest tip. Probabil ca pe la noi cea mai populara varianta este sistemul Miniteck de la Uponor. Am mai vazut un sistem cu capilare de la Clina dar are niste preturi exorbitante.

Sistemul asta de la Clina este format din niste capilare de 6 mm legate in armonica si formeaza un fel de plasa care se introduce in tencuiala.

Sistemul de la Uponor este pur si simplu un furtun de 10 mm care se clipseaza intr-un sir de cleme.

Bineinteles ca acest sistem in general are si niste conectori pentru ca trebuie sa alimentam sistemul din camera tehnica si venim cu niste diametre mai mari.

In schimb, sistemele uscate sunt furnizate de foarte multi producatori, nu neaparat ca le fac ei. Un sistem uscat in general se refera la un sistem de tavan fals cu structura de gips – carton (rigips).

Producatorul de teava face o asociere cu un producator de panouri gips carton de exemplu Saing Gobain, Knauf, Farmacell, etc. si intr-o placa inglobeaza o teava de 8 – 10 mm.

Acest sistem cu placi de gips carton este un sistem clasic, se gaseste la Rehau, Upnor, Tiemme si alti.

Pretul pe metru patrat la un asemenea sistem numai pentru panou este undeva incepand de la 70 eur pe metru patrat. Asta nu include manopera, structura si coloanele de alimentare.

Evident ca exista si panouri no name putin mai ieftine dar mai jos de 50 de eur nu prea exista variante.

Inafara de aceste sisteme pe baza de gips carton, exista sisteme cu tavane casetate, tot din gips carton sau aluminiu.

Ce densitate de energie de racire putem obtine pe metru patrat?

In principiu in zona rezidentiala pentru casele obisnuite, o capacitate de racire in zona a 20=30 de W pe metru patrat este ultra suficienta. Oricare dintre sistemele de mai sus este suficient pentru a rezolva problemele cu racirea in orice aplicatie rezidentiala.

In principiu un panou radiant cu certificat ca sa zic asa si conform testelor poate asigura undeva la 50 =70 W/mp capacitate de racire radianta.

Aici dinou va atrag atentia ca, capacitatea de racire variaza in functie de intrarea/iesiera agentului termic, adica dT intre tur si redur si temperautra medie din casa.

In schimb varianta cu teava inglobata in tencuiala este o solutie dar care are multe variabile, asa ca puterea acestui sistem este nedefinita dar sigur obtinem cei 30 de W pe metru patrat.

Bineinteles ca exista si sisteme de capacitati mari, sisteme care pot atinge 90 de W pe metru patrat, chiar si mai mult. Acestea se utilizeaza in general in aplicatii comerciale.

Eu m-am inspirat din sistemul de la Uponor Variocool de mare capaciate si am facut propriile tavane racite.

Am facut si un mic video ca sa vedeti despre ce este vorba si cum a iesit

In sistemul meu folosesc teava mutlstrat de la Tiemme Al Cobrapex. Mi se pare o teava foarte buna pentru aplicatia asta, este super maleabila pentru un multistrat si in principiu ramane cum ai indoit-o. Daca nu este un sistem din fabrica venit e putin mai complicat de crosetat in santier.

Avantajul la sistemul TH este ca ai una dintre cele mai mari game de fittinguri. Poti face o gramanda de combinatii si preturile sunt foarte rezonabile.

Cum rezolvam problema tavanelor care condenseaza?

Ca de obicei peste tot vad ca sunt o gramada de „specialisti” care isi dau cu parearea despre cat de mare este aceasta problema dar ei nu au vazut, nu au instalat si nici nu prea inteleg cum functioneaza un tavan radiant.

Asta se aplica si la pardoseli racite. 

Chestiune cu umiditatea relativa, temperatura aerului este o chestiune destul de complicata si trebuie sa invatam sa ne uitam pe niste grafice.

Ideea este ca orice suprafata condenseaza cand se atinge puctul de roua. Punctul de roua este influentat de temperatura interioara, umiditatea relativa si temperatura suprafetei. Acesti parametri variaza dupa niste curbe, evident.

De asemnea trebuie sa stiti care este diferenta dintra caldura sensibila si caldura latenta. Caldura sensibila este caldura pe care o simtim caldura latenta este caldura ascunsa in vaporii de apa ca sa zic asa.

SISTEMELE DE RACIRE RADIANTE NU EXTRAG CALDURA LATENTA pentru ca ele nu condenseaza, asa cum face un aer conditionat care elimina din casa 80 % caldura sensibila si 20 % caldura latenta prin condens.

Pentru ca, capacitatea aerului de a absorbii vaporii de apa scade o data cu scaderea temperaturii in momentul in care incepem sa racim radiant ni se va ridica nivelul umiditatii relative. Apropo noi masuram numai umiditatea relativa nu si cea absoluta.

Acum revenind la curbele cu punctul de roua, in tavane sau pardoseala incercam sa introducem un agent termic cu un minim de temperatura de 17 -18 grade C. La aceasta temperatura cu o temperatura in casa de 23-24 de grade umiditatea relativa ar trebui sa depasesca 60 -70 % ca sa apara punctul de roua.

In principiu incercam din agentul termic sa pastram o temperatura safe fata de punctul de roua.

In cazul in care dorim sa racim puternic, avem nevoie de un sistem de control al umiditatii si aici sunt multe variante si posibilitati pe care le putem discuta.

Evident, in general exista recuperatoarele de caldura care sunt concepute sa evacueze acumularile mari de umiditate si sunt cea mai la indemana solutie pentru a rezolva aceasta problema.

Exista si senzorii de punct de roua daca este cazul.