Calcul necesar caldura kW

calcul necesar termic

Calcul necesar caldura kW

Pentru a face un calcul necesar de caldura in kW ne este util sa intelegem mai bine care sunt pierderile de caldura intr-o casa in ansamblu.

Am atasat aceasta imagine cu segmentarea pierderilor de caldura, ca se ne fie mult mai usor  de inteles pe unde pierdem caldura din casa iarna.

Asa cum putem observa in grafic cea mai mare parte din caldura o pierdem prin ferestre si prin infiltratii.

Am putea fi surprinsi cat de mare poate fi volumul de aer rece care intra in casa prin aceste infiltratii. Infiltratiile pot fi pe la chederele geamurilor termopan, pe la pragurile usilor, pe la strapungerile cu diverse elemente intre interior si exterior, pe la gaurile hotelor fara clapeta de sens.

De aceea casele pasive sunt supuse testelor de presiune pentru a verifica etanseitatea elementelor.

Pierderile cu ventilatia, sunt un factor important de luat in calcul, mai ales pentru casele care beneficiaza de sisteme mecanizate de ventilatie. In majoritatea caselor ventilatia este efectuata manual prin deschiderea geamurilor pe perioade scurte.

Pierderile legate de ventilatie in general nu sunt luate in calcul pentru casele obisnuite, pentru ca este destul de greu de evaluat pierderea de caldura prin deschiderea ferestrei.

Cum facem un calcul de necesar de caldura in kW?

Ca sa facem un calcul de necesar termic de incalzire lucrurile nu sunt chiar atat de complicate, trebuie sa ne pricepem la matematica si geometrie. Datele de mai jos sunt suficiente pentru a face un calcul aproximativ.

In primul rand trebuie sa calculam rezistenta termica a fiecarui element in parte. Rezistenta termica este data in principal de grosimea materialului supra coeficentul de tranfer termic lambda. Acest coeficient lambda este afisat pe toate materialele izolatoare.

Astfel, ca sa nu mai cautati puteti considera pentru pentru polistiren expandat sau vata minerala coeficientul lambda de 0,040. Pentru polistiren extrudat puteti considera 0,036 lambda.

Pentru caramida porotherm  termoizolanta puteti considera un lambda de 0,25 iar pentru BCA puteti considera un coeficient lambda de 0,16.

Tine minte: Cu cat este mai mic lambda cu atat mai bine, cu cat este mai mare grosimea izolatiei, cu atat mai bine.

Peretele clasic la noi este format din caramida sau BCA, peste care se pune o izolatie de 10 centimetri de polistiren expandat sau vata minerala.

Rezistenta termica totala este suma rezistentelor componentelor, deci, rezistenta peretelui va fi compusa din rezistenta caramizii + rezistenta polistirenului exapandat.

Rezistenta caramizii este = grosimea ei adica 0,25 m / coeficient lambda 0,25 = 1 w/mK

Rezistenta polistiren este = grosimea XPE 0,1 m / coeficent lambda 0,040 = 2,5 w/mK

Rezulta ca rezistenta totala a peretului de tip caramida + EPS sau vata minerala este de 2,6 w/mK. Puteti folosi aceasta valoare in toate calculele ulterioare.

Daca izolati acoperisul cu 20 de centimetri de polistiren EPS rezistenta va fi 0,2 m / 0,040 = 5 w/mK

Pentru ferestre puteti lua in considerare o rezistenta termica de 0,8 w/mK.

Acum trebuie sa calculam suprafata fiecarui element in parte, suprafata geamurilor, suprafata peretilor, suprafata tavanelor, suprafata usilor, in contact cu exteriorul.

Urmatorul pas este sa calculam diferenta de temperatura dorita dintre exterior si interior in punctul de calcul. Pentru calcul vom considera temperatura exterioara de – 15 grade iar temperatura interioara de 24 de grade Celsius.

Asta inseamna ca avem o diferenta de temperatura dintre interior si exterior de 39 de grade Celsius.

Trebuie sa calculam pierderea de caldura pentru fiecare suprafata in parte. De exemplu: daca avem 100 de metri patrati de pereti x diferenta de temperatura 39 de grade / rezistenta termica a peretelui calculata (2,6) totul impartit la 1000 rezulta ca pierdem  = 1,5 kW prin pereti.

Pentru simplitatea calcului, pentru un perete de caramida de 0,25 metri grosime cu 10 cm de polistiren, pentru a mentine temperatura interioara de 24 de grade C avem nevoie de un necesar termic de  0.015 kW pe metru patrat de perete.

Pentru ferestre avem nevoie de un necesar termic de 0,048 kW pe metru patrat de fereastra.

Continuam cu fiecare suprafata in parte, dupa care facem totalul.

Pierderile prin fundatie sunt mai complicat de calculat si nu intram in detalii, putem considera 15 % din totalul necesarului termic, pe care il adunam dinou la total.

Putem lua in considerare si un schimb de aer pe ora din volumul total al casei. Inmultim suprafata cu inaltimea. Pentru o casa de 150 de metri patrati ori 2,5 metri rezulta 375 de metri cubi. Acesti metri cubi putem sa-i inmultim cu 9 wati pe metru cub. Rezulta un necesar de 3,38 kW pentru ventilatie fara recuperare de caldura.

Adunam totul si rezulta puterea echipamentului care ne va deservi locuinta.

Daca nu va descurcati, puteti comanda oricand un proiect de incalzire in pardoseala.

Share this post

Comments (12)

  • bbogdanmircea Reply

    Exista un xls faimos pentru necesar termic pe un blog Calcul termic, il recomandati ?

    ianuarie 30, 2018 at 5:36 pm
    • Adrian Sarbescu Reply

      Da il stiu e facut de Aurel, e ok, dupa normativul nostru. Poate putin cam complicat, cea mai mare pierdere este prin ferestre si pereti, daca le calculezi pe acestea, esti foarte aproape de realitate. Nu mai tin minte, daca tine cont de infiltratii dar sigur nu are si partea de ventilatie, in caz ca ai nevoie.

      ianuarie 31, 2018 at 9:50 pm
  • Lipovanu Florin Reply

    Rezistenta termica a peretelui calculata (2,6) nu ar trebui sa fie 1+2,5 = 3,5 ? 1w/mK de la caramida + 2,5w/mK de la polistiren

    august 26, 2018 at 8:26 pm
    • Adrian Sarbescu Reply

      Da, asa ar trebui sa fie

      august 29, 2018 at 12:49 am
  • Hajdo Jeno Reply

    la calcularea rezistentei termice la ferestre nu trebuie luat grosimea? daca am fereastra termopan de 24 mm calcul nu asa vine 0.024m/1.1 =0.021w/mK. Multumesc

    octombrie 5, 2018 at 10:32 am
    • Adrian Sarbescu Reply

      Nu, la ferestre ar trebui sa luati in calcul coeficientul total de pierdere pe tot ansamblu, adica sticla + feronerie, Ug. Acesta este dat de fabricant in fisa tehnica.

      octombrie 11, 2018 at 7:40 pm
  • Alexandru Reply

    Salut,
    Am facut o aplicatie pentru calcul termic si dimensionarea caloriferelor:
    https://play.google.com/store/apps/details?id=calcul.example.cata.webservicesapp
    Sau o poti gasi in Play Store sub denumirea “Calculator termic”
    O parere sincera este binevenita.
    Multumesc!

    iunie 14, 2019 at 11:56 am
  • Alexandru GHETEU Reply

    Buna ziua .Am facut calcul dupa acel XLS si un calcul dupa Dvs. 1.085Kw dupa Dvs sl la xls 4.121Kw enorma diferenta Camera 3.76/3.96 H 2.46 2 pereti exteriori si una ferastra S1.95mp.Datele despre izolatie aceleasi din exemplele Dvs.Care sa fie necesarul termic pentru camera din speta.? Multumesc.

    octombrie 25, 2019 at 11:17 am
  • Ilona Popa Reply

    Salutare. CE parere aveti despre geamul termopan dublu? Ar aiuta la diminuirea pierderii caldurii cel putin la geamuri? Multumesc.

    septembrie 23, 2021 at 3:28 pm
    • Adrian Sarbescu Reply

      O parere buna, ar diminua pierderea fata de ce?

      septembrie 26, 2021 at 8:17 am
  • Vlad Reply

    Am facut calculul necesarului termic dupa formula dvs – 5.7kw – si dupa foaia excel a lui Alexandru – 5.6kw -. Temperatura exterioara -12C iar cea interioara 22C.
    La Text=0C din foaia de calcul rezulta 5kw deci in 24h 120kwh.
    Pe de alta parte, la o temperatura medie exterioara de 0C, am un consum zilnic de 15kg peleti x 4,6kwh/kg=69kwh
    Cum interpretati rezultatele?

    februarie 10, 2022 at 10:24 am
  • bitzy Reply

    inseamna ca aveti o centrala termica si o instalatie cu un randament de 100% ceea ce nu este posibil nici macar la nivel teoretic.
    pe de alta parte, daca ati calculat necesarul pentru o temperatura exterioara de -12C iar proba ati facut-o arzand 15 kg de peleti intr-o zi cand afara au fost 0C … este o diferenta considerabila.
    de exemplu locuinta mea are un necesar termic de 5071W la -12C si 3408W la 0C exterior.
    chiar daca stiti cum se fac calculele teoretice, proba practica ar trebui sa respecte exact aceleasi conditii si tot nu ati obtine rezultate asemanatoare la virgula.

    august 27, 2023 at 7:12 am

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Adrian Sarbescu