Casa Buhnici

Am zis sa scriu si eu un artilcol despre casa Buhnici ca sa mai trag niste clickuri de la Google si pe pagina mea de net, sa ne bucuram cu totii de scuccesul omului.

Da, noi bloggeri avem nevoie de trafic, stii, daca nu te viziteaza nimeni esti un nimeni.

Subiectul asta cu casa Buhnici  s-a terminat de ceva vreme dar mai reincalzeste lumea ciorba din cand in cand.

In ultimii zece ani au fost cateva proiecte mai mediatizate pe case verzi si tot felul de asa zise inovatii si tehnologii noi de implementat.

Cand esti un blogger celebru e chiar o idee buna sa faci un proiect de marketing din constructia casei tale si  sa obtii un barter pe echipamente sau pret de fabrica.

In fine, de unde am plecat?

De la casa de chirpici. Poate multi dintre voi nici nu stiti ce este o casa de chirpici si cel mai important, nici nu ati locuit intr-o asemenea casa. Daca e sa o iau asa, noi construiam case cu adevarat ecologice de dinainte de aparatia internetului.

De ce construiau bunicii nostri case mai ecologice decat actualele case pasive?

Va dau doar cateva motive:

In primul rand materialul de constructie deobicei se gaseste in imediata apropiere a constructie.

Caramida de chirpici este prelucrata manual din lut, paie si este uscata la soare, Deci cu alte cuvinte cosum mic de energie in productie, transport. Nu mai vorbim ca sunt aproape moka.

Pe vremea respectiva nici nu prea se gasea ciment, fundatiile se faceau din piatra de rau lipite cu argila.

Casele erau ventilate natural prin infiltratii.

Casele erau de dimensiuni mici si/sau potrivite numarului de locuitori

Incalzire simpla cu soba, prin acumulare termica. Incalzire se facea numai la nevoie.

Daca ar fi sa facem o ecuatie dinasta complexa in care sa introducem costul de exploatare, costul de constructie, costul de mentenanta, consturile de inlocuire in viitor a echipamentelor, etc. pai casele de chiripici MATURA PE JOS cu toate casele pasive  la un loc.

Dar am evoluat, e vorba de confort, de spatiu, de finisaje, etc. Vrem sa platim mai mult ca sa stam in fata.

Ai inteles ideea.

Ideea este sa nu exagerati cu echipamentele

In HVAC (incalizre, ventilatie, aer conditionat) nu a mai aparut nimic nou in ultimi 10 ani inovator, credeti-ma ca sunt la curent cu ultima tehnologie in domeniu. Se fac pasi marunti si cu modificari mici pe ici pe colo.

In HVAC, mai mare, in general inseamna mai prost.

Deci in casa Buhnici nu am vazut chiar nimic inovator, ceva wow. Am vazut niste echipamente cadou de la diversi furnizori.

Daca ar fi fost un proiect de acum 10 ani mai ziceam dar astazi chiar e ceva obisnuit.

Furnizorii care fac barter au prostul obicei sa nu dea la schimb niciodata varianta premium, dau una asa mai entry level fara echipare.

Cum presupun ca a primit si Buhnici o pompa de caldura sol apa de la Romstal tip Stiebel Eltron.

Dintre toate pompele de ce ai alege Stibel Eltron?  Cine e Stiebel Eltron in materie de pompe de caldura?

Ai variante cu invertor de la Daikin, NIbe, Heliotherm, adica producatori cu ehipamente destepte.

Stiebel Eltorn este defapt un fabricant de boilere electrice care nu avea nici o expertiza proprie pe pompe de caldura si-a mai cumparat intre timp niste producatori ca sa-si poata completa gama de produse.

Deci probabil ca ai pune Stiebel Eltron doar daca o primesti cadou.

Oricum SB ramane un brand marginal de pompe de caldura pe care cred ca nici Romstal nu reuseste sa-l vanda prea bine.

Pompa asta de caldura e de tip on/off nici nu are invertor pe compresor. Un must in zilele noastre pentru o pompa de caldura de brand si in completare o schema hidraulica cu doua boilere, ce evident ar fi putut fi inlocuite de un puffer inteligent cu stratificare radiala,

Pufferul nici nu ar fi fost necesar daca am fi avut invertor pe pompa si oricum e prea mare si in situatia actuala. De asemenea cele doua panouri solare termice care mai incalzesc apa, sunt inutile in conditiile in care avem fotovoltaice cu pompa de caldura. Am mai explicat asta in articolul cu prosumer de ce?

Ca sa nu ziceti ca vorbesc eu aiurea sa va explic ce inseamna totusi sa gandesti sistemul asa cum trebuie.

Pai cand proiectezi o casa pasiva te astepti ca necesarul termic sa-ti iasa undeva intre 6W si 12W pe metru patrat, deci la 200 de metri patrati necesarul termic ar fi de 12W ori 200 mp = 2,4 kWh.

Puteti vedea aici pe linku-ul de la certificarea passivehouse  https://passivehouse-database.org/index.php?lang=en#d_5581  ca sarcina de  incalzire necesara la casa Buhnici este de numai 12W pe metru patrat si sarcina de racire este de 6W pe metru patrat. Va uitati la ultima sectiune din articol.

Deci ce mama dracului cauta o pompa de caldura de 10 kW cu compresor on/off in proiectul asta?

O pompa de 6 kW ar fi fost mult mai potrivita si daca era cu invertor ar fi fost alegerea perfecta.

O pompa de 10 kW punem la o casa de 200 de metri patrati cu izolatie obisnuita.

Asta se traduce in costuri suplimentare pentru incalzirea pufferu-lui de 400 litri pana la temperatura de operare. Timp de functionare mai indelungat la capacitate maxima. Investitie mai mare in pompa de caldura, in foraje, etc.

Cati bani pierde Buhnici la sistemul asta?

Pai are un puffer de 400 de litri si 174 de metri patrati de incalzire in pardoseala. Incalzirea o sa o consider la pas de 10 cm dar stiu ca avea si la pas de 5 cm pe alocuri. In fine cantitatea de apa din  pardoseala ar fi 231 de litri, plus ce ar mai fi in instalatie, serpentine. Nu mai pun la socoteala apa din tavane.

Sa consideram o temperatura de operare a sistemului de 30 de grade, poate 35 tur.  Ideea este ca o pompa de caldura cu compresor on/off nu poate mentine temperatura constanta pe tur diminuindusi capacitatea. Ea practic incalzeste toata apa din sistem si sa zicem ca trece cu doua grade peste set point.

Adica daca set pointul este la 35 ea poate ajunge la 36 – 37 de grade, dupa care compresorul pur si simplu se opreste. Pompele masoara temperatura pe retur, deci pompa asteapta pana se raceste toata cantitatea asta de apa pana la 30 de grade. Dupa care iar incepe procesul de reincalzire al apei. Ideea este ca astea 5 grade pe care le incalzeste mereu, sunt ineficiente.

Aici e un proces mai complex de explicat cu privire la ineficienta agentului termic la reincalzire, Transferul termic cu casa se face optim la temperatura de set point.

Ca sa reincalzesti 700 de litri de apa 5 grade mereu, aplicam formula P=Qx1.16xdT5 si rezulta ca ai nevoie de 4060 de W conform formulei. Deci cu o pompa cu un COP de 4 consumi de fiecare data 1 kWh electric inutil pentru fiecare reincalzire.

O sa-ti dau un exmplu si mai extrem ca sa intelegi si mai bine acest proces de transfer termic.

Sa spunem ca tu doresti sa ai in casa 24 de grade, afara este o temperatura foarte scazuta (nu conteaza ce temperatura este pentru acest exemplu)  si in casa in momentul actual sunt 22 de grade. Practic dorim sa mai adaugam doua grade.

Avem sistemul asta de incalzire cu 700 de litri de apa. in principiu pentru ca temperaturile se echilibreaza si apa din sistem va avea tot 22 de grade. Deci daca o sa recirculam apa tot cu 22 de grade sigur nu ajungem la 24, daca recirculam apa cu 23 de grade nici asa, daca o recirculam cu 24 de grade tot nu o sa ajungem la 24. E vorba de temodinamica aici.

Pentru un transfer termic in conditii ideale ne-ar trebui agentul termic sa fie macar cu 4 grade peste cele 24 de grade pe care ni le dorim noi. Adica sa avem macar 28 de grade la agentul termic.

In conditii reale pentru un transfer energetic mai bun va trebuii sa operam cu temperaturi deobicei mai ridicate.

Practic in momentul asta cu pompa asta on/off o sa ducem temperatura la 28 de grade, pompa o sa ramana in intervalul de setpoint atat timp cat consumul casei este aproape egal cu productia pompei. daca productia este mai mare si pompa trece de set point compresorul este oprit pentru ca nu -si poate modula puterea. El merge permanent in capacitate maxima.

Pompa va porni numai cand returul va avea 5 grade sub set point. Adica la 23 de grade agentul termic.

Conform exemplului, esti deacord cu mine ca intre 23 si 28 de grade ale agentului termic casa nu se incalzeste suplimentar. Dar trebuie sa consumi aproximativ un 1kWh de curent electric ca sa te duci in temperatura de operare. Deci de fiecare data cand porneste compresorul ca sa cresti temperatura 5 grade pentru 700 de litri de apa pierzi o cantiatate de energie electrica.

In principiu un compresor ar fi bine sa fie limitat la maxim 3 starturi/ ora x 24ore x 30zile x  6 luni de incalzire = 12960 de starturi anuale maxime. Daca inmultesti cu 1 kWh electric te ia cu durere de cap. In realitate pompele tind sa functioneze permanent sau ar trebuii sa functioneze permanent, dar daca iei  o pompa exagerat de mare cam aici ajungi.

Exemplul de mai sus este un calcul orientativ bazat pe presupuneri, ca sa-ti faci o idee cum sa abordezi lucrurile din punct de vedere al optimizarii, al eficientie, este un calcul pur orientativ, functionarea in realitate depinde de foarte multi parametri si de transferurile termice implicate. COP-ul pompei varianza in functie de temperatura sursei si a turului agentului termic.

Un invertor reduce turatia compresorului si mentine setpointul la o capacitate mai mica, rezultatul fiind un consum mult mai bun.

Parerea mea, este, ca unora nu le vine sa creada ca o casa consuma atat de putin, nici macar cu certificatul pe masa, asa ca punem ceva mai mare sa fim siguri, ca poate nu le iese astora casa chiar asa pasiva.

Un recuperator de caldura de la Zhender, ceva obisnuit.

Incalzire in pardoseala, tavane racite cu placi de gips carton.

O automatizare KNX pentru un smart home evoluat. Dar nu cred ca sistemul KNX poate comuta pompa din cald in rece automat. Comutarea tot manual se face.

Eu zic ca e o casa obisnuita pentru zilele noastre si ca s-ar fi putut mai bine la pompa de caldura si camera tehnica.

Un sistem mult mai complex ar putea face racire in unele camere si incalzire in altele, ar putea face dezumidificare sau umidificare in functie de nevoi. Ar putea masura CO2 si VOC si ar putea ventila in functie de acesti parametri. Dar aceste aplicatii sunt pentru buget nelimitat.

In concluzie, ideea este sa facem case cu materiale care se gasesc local si sunt ieftine.

Sunt case pe care le-am vizitat dar care nu sunt expuse publicului si sunt facute de ingineri romani care sunt absolut fabuloase la capitorul automatizari, ventilatie, tratare aer, distributia caldurii, etc .Deci se poate mult mai bine.

Pentru mine casa Buhnici este un proiect obisnuit si care ar trebuii sa aiba si un buget foarte rezonabil.

Provocarea cu adevarat este sa facem case pasive ieftine pe care si le poate permite oricine cu costuri rezonabile.

Case pasive si cu buget nelimitat poate oricine.